vineri, 30 mai 2008

unde încep si unde se termină lucrurile

ma gandeam cum incepe totul! oare noi stim cand incep actiunile din viata noastra ? suntem constienti de ele ? pana la urma noi daca vrem sa mergem undeva inseamna ca in momentul ala incepem ceva sau acel ceva a fost inceput de mult ?
ma gandeam cu se termina totul! noi hotaram cand se termina totul ? sau undeva in trecut s-au adunat anumite chestii care au adus inevitabil finalul ?
acum 1 saptamana am fost la filmarea unui coleg. este un film in care actiunea se intampla intr-un spital. era acolo si un stetoscop. l-am luat si mi-am ascultat inima. foarte tare. mi-a placut. in schimb m-am simtit putin ciudat. chiar bate! :) chiar am inima. as vrea ca cei care zic că sunt un om rau fara inima sa vina să o asculte. bate foarte frumos. :) daca vrea cineva as incerce aduc eu stetoscopul veniti voi cu urechile. :)
ma gandeam într-o zi la un perpetuum mobile perfect. un lucru sau obiect care sa nu se termine niciodata. un obiect care sa stim cand incepe dar să nu ştim niciodată când se termină.
ce e mai important începutul lucrurilor sau sfârşitul lor ? se zice că prima impresie contează. mi se pare o prostie. după părerea mea prima impresie nu trebuie sa conteze niciodata. nu sunt extremist. conteaza prima impresie dar nu foarte mult. e mai mult aşa de impresie fizică şi artistică. în schimb sfârşitul e foarte important. până la urmă la sfârşitul unei relaţii, unui lucru, unei vieţi poţi să tragi concluzi concludente, importante, adevărate. atunci cunoşti omul, situaţia, atunci poţi să spui da sau nu, atunci poţi să râzi sau să plângi cu adevărat pentru ce pierzi sau pentru ce câştigi. consider ca atunci ai majoritatea ideilor unui om, vezi intregul dintr-un om, cunoşti acţiunile care le-ai făcut împreună cu el, încercările prin care a-ţi trecut. la sfârşit vedem ce am lăsat în urmă. acolo, la capătul drumului ne întoarcem capul să vedem ce am lăsat în urmă. cred că atunci, înainte să murim, vedem cine suntem cu adevărat.