ma gandeam cum incepe totul! oare noi stim cand incep actiunile din viata noastra ? suntem constienti de ele ? pana la urma noi daca vrem sa mergem undeva inseamna ca in momentul ala incepem ceva sau acel ceva a fost inceput de mult ?
ma gandeam cu se termina totul! noi hotaram cand se termina totul ? sau undeva in trecut s-au adunat anumite chestii care au adus inevitabil finalul ?
acum 1 saptamana am fost la filmarea unui coleg. este un film in care actiunea se intampla intr-un spital. era acolo si un stetoscop. l-am luat si mi-am ascultat inima. foarte tare. mi-a placut. in schimb m-am simtit putin ciudat. chiar bate! :) chiar am inima. as vrea ca cei care zic că sunt un om rau fara inima sa vina să o asculte. bate foarte frumos. :) daca vrea cineva as incerce aduc eu stetoscopul veniti voi cu urechile. :)
ma gandeam într-o zi la un perpetuum mobile perfect. un lucru sau obiect care sa nu se termine niciodata. un obiect care sa stim cand incepe dar să nu ştim niciodată când se termină.
ce e mai important începutul lucrurilor sau sfârşitul lor ? se zice că prima impresie contează. mi se pare o prostie. după părerea mea prima impresie nu trebuie sa conteze niciodata. nu sunt extremist. conteaza prima impresie dar nu foarte mult. e mai mult aşa de impresie fizică şi artistică. în schimb sfârşitul e foarte important. până la urmă la sfârşitul unei relaţii, unui lucru, unei vieţi poţi să tragi concluzi concludente, importante, adevărate. atunci cunoşti omul, situaţia, atunci poţi să spui da sau nu, atunci poţi să râzi sau să plângi cu adevărat pentru ce pierzi sau pentru ce câştigi. consider ca atunci ai majoritatea ideilor unui om, vezi intregul dintr-un om, cunoşti acţiunile care le-ai făcut împreună cu el, încercările prin care a-ţi trecut. la sfârşit vedem ce am lăsat în urmă. acolo, la capătul drumului ne întoarcem capul să vedem ce am lăsat în urmă. cred că atunci, înainte să murim, vedem cine suntem cu adevărat.
vineri, 30 mai 2008
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
2 comentarii:
nu cred ca e important nici inceputul nici sfarsitul.....cel putin nu atat de importante precum continutul....la inceput nu stii despre ce e vorba...iar la sfarsit deja s-a terminat ..poti sa tragi concluzii pe care le vei aplica....dar dupa sfarsit iti e dor sau nu....nu de inceput sau de sfarsit ci de ce a fost intre ele.....si de aplicat tot intre aplici.....
te poti referi la o relatie la o intamplare.....la ce vrei tu....
mult mai pretios e ce gasesti intre inceput si sfarsit....inceputul si sfarsitul pana la urma sunt doua momente si atat.....
conteaza atat de mult unde ne-am nascut sau unde o sa muri spre exemplu ....sau conteaza ce facem in viata asta? cum o traim....
ciudat de ce trebuie sa ne legam de inceput sau de sfarsit...pt a intelege ceva
...sau poate nu am inteles ce ai vrut sa spui....
p.s. la ce te ajuta sa aflii cine esti inainte sa mori? nu ar fi mai bine sa aflii cat inca traiesti? ca sa poti trai tu cu tine ....si inca ceva....nici nu vreau sa ma gandesc ca cineva ma poate cunoaste doar dupa ce s-a terminat o relatie...un lucru mai trist nu mi-a trecut prin cap vreodata...
e adevarat ca este foarte greu sa cunosti un om cu tot ce reprezinta el...dar de ce sa nu poti? daca vrei.
Trimiteți un comentariu